Reprezentatie de adio

A mai trecut o vara. In ultima vreme trec din ce in ce mai repede.
Astazi scriu despre totul si nimic.Ganduri pe o pagina de internet bine ascunsa.

Cei care ma cititi, ati ajuns aici fie din pura intamplare, fie pentru ca ma cunoasteti foarte personal.Cel putin, credeti ca ma cunoasteti...

Uneori, e destul de dificil sa iti intelegi propriile actiuni. E si mai dificil cand vrei sa intelegi comportamentul celor din jurul tau. E un joc nebun, periculos.

Viata e un joc nebun. Si o stiti prea bine. E drept, unii inca mai invata cum sa isi joace rolul.

Stii ce e amuzant? In viata alergi mereu dupa ceea ce nu ai, iar cand obtii acel ceva, well... se pare ca nu iti mai trebuie.

Ai acel sentiment de goliciune interioara? Simti ca iti lipseste ceva, dar nu stii ce? Uneori nu ai chef sa iesi toata ziua din casa? Exista momente in care nu ai chef de nimeni? Ei bine, esti un om absolut normal. Stiu, nu iti spun un lucru nou.

Recunosc, sunt fascinat de oameni. Fascinat de oameni, dar iubesc extraordinar de mult animalele... Pe de alta parte, cu cat cunosc mai bine oamenii, cu atat mai mult imi creste respectul fata de animale.

Ipocriti. Asta suntem cu totii, o turma de ipocriti, mincinosi, infumurati, orgoliosi... Nu nega. Cel putin o data in viata ta ai facut un lucru cu care nu te-ai mandri niciodata.

Oh, avem ratiune. Mda, sigur. Ce inseamna ratiunea fara vointa? Nimic. Un bun exemplu se regaseste la fumatori. Stiu ca nu e ok sa fumeze, stiu ca isi distrug sanatatea, insa le lipseste vointa. Invariabil, scuza evocata in toate cazurile va fi aceeasi: "m-as putea lasa oricand, dar nu vreau".

Adevarul e ca... nu se pot lasa. Nu voi etala notiuni stiintifice si psihologice ale mecanismelor ce stau la baza unei dependente fizice sau psihice. Doream doar sa subliniez superficialitatea oamenilor. Nici eu nu fac exceptie. In definitiv, sunt tot un om.

Te-ai intrebat vreodata care e cea mai mare teama a unui om? Desigur, auzim tot timpul: "mi-e frica de serpi" sau "mi-e frica de painajeni" sau "mi-e frica aia ori de ailalta".

Ar trebui sa ne fie frica de frica in sine. Ar trebui...
Nimic nu ne sperie mai tare ca moartea si singuratatea, iar cand se creeaza premisa ca cele doua temeri sa coexiste simultan in acelasi spatiu si timp, frica se transforma in oroare absoluta.

Ce crezi ca e dincolo de moarte? Ingerasi? Trompetele? Clopotei? Un tunel plin de lumina, la capatul caruia te asteapta un nene invelit intr-un cearceaf alb si cu un cerculet deasupra crestetului?

Imi pare rau ca te dezamagesc teribil. Nimic din toate astea nu exista dupa moarte.
Cand mori, intre tine si un melc strivit de cauciucurile unei masini, nu va fi absolut nicio diferenta.

Daca ar exista raiul si iadul, ambele ar fi pline cu tot soiul de vietati: bacterii, viermi, melci, pasari, animale, oameni, etc.

Oh, omul e mai tare ca toate astea. E "creatia divinitatii", iar pentru el s-a construit special un amplasament. Yeah, sure. Bullshit. E suficient sa ma crezi pe cuvant.

Cand mori, totul se termina pentru tine. Te mananca viermii si putrezesti ca un sac de carne, ingropat in pamant.
Ti se pare gretos? Ti se pare. E purul adevar si crunta realitate.


Daca tii la cineva, spune-i-o. Nu ai nimic de pierdut. Ai macar satisfactia ca acea persoana stie exact ceea ce crezi sau simti.

Cui ii folosesc aceste lucruri? Poate nimanui, dar nu vei afla niciodata daca nu incerci.

"Daca vrei sa ai ceea ce nu ai avut niciodata, va trebui sa faci lucrurile pe care nu le-ai facut niciodata", e un bun exemplu de urmat.
Rad cu gura pana la urechi cand imi amintesc de o intrebare banala: "Tu cum te distrezi in timpul liber? Cum? Nu mergi in club? Deloc?"

Rad, pentru ca, unii nu inteleg distractia decat ca pe o iesire in club. Nu e nimic de blamat. Ma amuza faptul ca eu ii inteleg pe ei, dar ei nu pot intelege ca te poti simti bine si in alte moduri. La urma urmelor e chestie de gusturi si educatie.

Eu prefer adancimea unei paduri, pustietatea unui munte, linistea unei zapezi afanate si compania unui caine credincios. Au fost si sunt lucrurile care imi vor fi intotdeauna aproape de suflet. As putea adauga si condusul masinii pe lista. Bine, trecem si "liniutele" ocazionale cu "furioasa".

Vezi? Nu prea are mare importanta cum. Atat timp cat te simti bine, nu ar trebui sa fie o problema. Cu atat mai mult, nimeni nu ar trebui sa te judece pentru lucrurile care iti fac tie placere.

Lumea e insa egoista. O stii prea bine. Ignora.

Mergi si traieste-ti viata. Asa cum am mai spus-o, la final, ar fi bine sa merite "filmuletul" ce se va derula cu repeziciune prin fata ochilor nostri intr-o ultima reprezentatie de adio...